Când factura la energie electrică sau la gaze depășește o parte importantă din veniturile unei familii, vorbim despre sărăcia energetică. Nu este un concept abstract, ci o realitate pentru sute de mii de gospodării din România, mai ales iarna, când costurile de încălzire cresc brusc. Legislația românească a încercat, în ultimii ani, să pună ordine în modul în care statul identifică aceste familii și le sprijină, printr-un cadru dedicat consumatorului vulnerabil de energie.
Cine se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili
Nu orice persoană cu venituri modeste intră automat în această categorie. Legea 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie definește câteva situații distincte: vulnerabilitate financiară, atunci când veniturile familiei se situează sub un anumit prag raportat la venitul minim de incluziune, dar și vulnerabilitate medicală sau de altă natură, pentru persoane care depind de aparate medicale alimentate electric. Persoanele vârstnice care locuiesc singure, familiile monoparentale sau cele cu copii minori și venituri reduse regăsesc adesea în aceste criterii un sprijin real, mai ales dacă locuiesc în locuințe vechi, slab izolate termic, unde consumul de energie e oricum mai mare decât media.
Ce tipuri de ajutoare pot fi obținute
Sprijinul nu vine sub o singură formă. Ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat de primării în sezonul rece, acoperă parțial costurile pentru gaze naturale, energie electrică, lemne de foc sau energie termică, în funcție de sistemul de încălzire folosit. Separat, există suplimentul pentru energie, o sumă fixă lunară, acordată indiferent de sezon, tuturor familiilor care se încadrează în pragurile de venit stabilite anual. Unii furnizori oferă și tarife sociale sau eșalonări ale plăților restante, dar acestea rămân opționale și diferă de la un furnizor la altul, motiv pentru care merită verificate direct în contract sau pe site-ul companiei. Așa cum arătam în ghidul dedicat drepturilor consumatorului casnic, informarea corectă despre aceste opțiuni rămâne, din păcate, principalul obstacol: mulți oameni eligibili pur și simplu nu știu că pot depune o cerere.
Cum se depune dosarul și cine îl aprobă
Cererile se depun, de regulă, la primăria de domiciliu, prin serviciul de asistență socială, iar plata efectivă e gestionată prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. Actele necesare includ dovada veniturilor tuturor membrilor familiei, ultima factură la utilități și, acolo unde e cazul, acte medicale care justifică vulnerabilitatea. Termenele de procesare variază de la o localitate la alta, iar în practică birocrația rămâne un motiv frecvent de întârziere sau chiar de respingere a dosarelor incomplete. De aceea, specialiștii în asistență socială recomandă depunerea cererii cât mai devreme în sezonul rece, nu în plină iarnă, când numărul solicitărilor crește și termenele se lungesc.
Ce se schimbă odată cu evoluția prețurilor la energie
Pragurile de venit și cuantumul ajutoarelor sunt actualizate periodic, de obicei prin hotărâri de guvern, tocmai pentru a ține pasul cu inflația și cu variațiile prețului la energie. Această actualizare nu este însă automată sau instantanee, iar decalajul dintre creșterea reală a facturilor și ajustarea sprijinului social a fost criticat de mai multe organizații care lucrează cu familii vulnerabile. Rămâne, totuși, un mecanism mai coerent decât cel de acum câțiva ani, iar cine se încadrează în criterii ar trebui să verifice periodic dacă mai are dreptul la ajutor, pentru că schimbările de venit sau de componență a familiei pot modifica eligibilitatea de la un an la altul, uneori chiar de la un trimestru la altul.
Există și o dimensiune practică pe care puțini o menționează: ce se întâmplă dacă cererea este respinsă. Legea prevede un drept de contestație la nivelul primăriei, iar în multe cazuri respingerile se datorează unor detalii formale, precum lipsa unei semnături sau o declarație de venit incompletă, nu unei neeligibilități reale. Organizațiile neguvernamentale care lucrează cu familii vulnerabile raportează frecvent astfel de situații și oferă, în unele orașe, sprijin gratuit pentru completarea dosarelor, un serviciu util mai ales pentru persoanele în vârstă sau cele fără acces facil la internet, unde o mare parte din formulare trebuie completate acum. Diferențele dintre localități rămân, de asemenea, considerabile: unele primării au digitalizat complet procesul, permițând depunerea cererilor online, în timp ce altele păstrează un sistem exclusiv pe hârtie, cu program limitat la ghișeu. Cine se mută dintr-o localitate în alta ar trebui să verifice din nou criteriile locale, pentru că administrarea efectivă a acestor ajutoare rămâne, în bună măsură, descentralizată, chiar dacă legislația de bază este aceeași la nivel național.
